noiembrie 16 2013

Sfinții Apusului – Calendar luna martie

1 mar.	Swithbert (Suitbert)	c. 647-713. Călugăr din Northumbria (Anglia), care a mers în Frisia (Olanda) împreună cu Sf. Willibrord în anul 690. A propovăduit cu succes Evanghelia în acest ţinut. În anul 693 a fost hirotonit episcop la Ripon (Anglia) şi s-a întors pentru a propovădui dreapta credinţă în partea dreaptă a Rinului. Lucrarea lui a fost oprită de invadatori saxoni, iar el s-a retras pe mica insulă Kaiserswerth de pe Rin, în apropiere de Düsseldorf. Aici a întemeiat în anul 710 o mănăstire, unde a trecut în veşnicie şi unde moaştele lui sunt cinstite până azi.

2 mar.	Willeic	726. Ucenic al Sf. Swithbert, de către care a fost făcut stareţ la Kaiserswerth în Germania.

3 mar.	Cunegund	1039. Soţia lui Henric al II-lea, a întemeiat mănăstirea Kaufungen, în care s-a făcut călugăriţă la împlinirea unui an de la moartea soţului ei, arătând mare smerenie.

4 mar.	Basinus	c. 705. Călugăr şi stareţ la mănăstirea Sf. Maximin din Trier (Germania), i-a urmat Sf. Numerian ca episcop al oraşului.

6 mar.	Fridolin	c. 540. Născut în Irlanda, a ajuns călugăr la Luxeuil (Franţa). Mai târziu a întemeiat mănăstirea Säckingen şi este cinstit ca Apostolul Rinului de Sus în Germania.

8 mar.	Humphrey (Hunfrid)	871. Călugăr la mănăstirea Prüm din Germania, a devenit Episcop de Therouanne (Franţa) şi a fost stareţ la St. Bertin. A fost un izvor de putere şi mângâiere pentru oameni în timpul invaziei normande. Sărbătorea cu deosebit fast praznicul Adormirii Maicii Domnului.

10 mar.	Himelin	c. 750. Născut probabil în Irlanda, a fost un preot care a murit la Vissenaeken, lângă Tirlemont (Belgia), în timp ce se întorcea dintr-un pelerinaj la Roma.

14 mar.	Matilda	968. Soţia regelui german Henric Păsărarul (?), a fost foarte generoasă şi a întemeiat, printre altele, mănăstirile din Nordhausen, Pöhlde, Engern şi Quedlinburg (Germania). A fost văduvă vreme de treizeci de ani şi a suferit mult din partea fiilor ei, care i-au luat cele mai multe dintre averi.

16 mar.	Eusebia	c. 680. Cea mai vârstnică fiică a Sf. Adalbald şi Rictrudis, s-a călugărit la Hamage sau Hamay (Belgia), o mănăstire care fusese întemeiată de bunica ei, Sf. Gertrude, unde a devenit mai târziu stareţă.
16 mar.	Heribert	1022. Născut la Worms (Germania) şi călugăr la Gorze (Franţa), a devenit Arhiepiscop de Köln. A fost un mare cârmuitor bisericesc, învăţat, râvnitor şi întreprinzător. A înfiinţat mănăstirea Deutz de pe Rin, unde a fost îngropat (moaştele lui se găsesc la St. Heribert Kirche – Deutz, în Köln).
16 mar.	Megingaud (Mengold, Megingoz)	794. A ajuns călugăr la Fritzlar, Germania (738), şi după câţiva ani stareţ. Mai târziu i-a urmat Sf. Burchard ca Episcop de Würzburg (c. 754).

17 mar.	Gertrude	626-659. Fiica lui Pepin din Landen şi a Sf. Ida. Ida a întemeiat mănăstirea din Nivelles pentru ea şi pentru fiica ei, dar a stăruit ca Gertrude să fie cea dintâi stareţă. Deşi în vârstă de doar douăzeci de ani, Gertrude a acceptat această ascultare. La vârsta de treizeci de ani s-a retras şi a lăsat-o în loc pe nepoata ei, Wilfetrudis.

19 mar.	Adrian	c. 668. Ucenic al Sf. Landoald, a fost omorât în timp ce cerşea milostenie pentru mănăstirea sa din apropiere de Maastricht (Olanda), şi a fost cinstit ca mucenic.
19 mar.	Gemus	Călugăr, probabil la Moyenmoutier în Alsacia, acum în Franţa. Moaştele lui au fost aşezate la Hürbach.
19 mar.	Landoald şi Amantius	c. 668. Un preot şi un diacon care au ajutat la luminarea Belgiei şi a părţii de nord-est a Franţei de astăzi. Au întemeiat biserica din Wintershoven.

20 mar.	Remigiu	783. Nobil, a devenit stareţ la Münster, lângă Colmar (Alsacia, Franţa), iar în 776 Episcop de Strasbourg.
20 mar.	Wulfram	sec. VII d. Hr. Episcop de Sens, a lucrat pentru a-i lumina pe frisieni, ajutat de călugări de la mănăstirea Fontenelle. După mulţi ani printre frisieni, s-a întors la Fontenelle, unde a murit. Moaştele lui se găsesc încă la Abbeville în nordul Franţei.

25 mar.	Humbert	c. 680. Ucenic al Sf. Amand, care a ajutat la întemeierea măn. Marolles din Belgia.

26 mar.	Felix	c. 400. A fost hirotonit Episcop de Trier (Germania) de către Sf. Martin din Tours în anul 386.
26 mar.	Liudger (Ludger)	809. Născut în Frisia, a studiat şi s-a desăvârşit în viaţa călugărească în Anglia, întorcându-se apoi în ţara sa. A propovăduit însă mai ales în Westfalia, a cărui apostol este. Blândeţea lui a făcut mai multe pentru a-i atrage pe saxoni la Hristos decât cruzimea şi armatele lui Charlemagne. A trăit pentru o vreme la Montecassino în Italia. A fost cel dintâi Episcop de Münster în Germania. Mormântul lui se găseşte în cripta mănăstirii Werden, pe care Liudger a ctitorit-o în oraşul Essen-Werden.

27 mar.	Rupert (Robert)	c. 717. Născut probabil în Franţa (sau Irlanda), a devenit Episcop de Worms şi a început să răspândească Ortodoxia în partea de sud a Germaniei. A început în Regensburg, de unde a continuat coborând pe Dunăre în jos. Ducele Bavariei i-a dăruit oraşul roman ruinat Juvavium, pe care Rupert l-a reconstruit şi l-a numit Salzburg. A întemeiat aici o mănăstire de călugări închinată Sf. Ap. Petru, şi o mănăstire de maici, numită Nonnberg, a cărei stareţă a fost sora lui, Sf. Ermentrude. Este cinstit ca întâiul Arhiepiscop de Salzburg şi Apostolul Bavariei şi Austriei.

28 mar.	Gundelindis (Guendelindis)	c. 750. Fiică a ducelui Alsaciei şi nepoată a Sf. Odilia, căreia i-a urmat ca stareţă a mănăstirii Niedermünster.
28 mar.	Tutilo	c. 915. Talentat călugăr artist de la măn. Sf. Gall din Elveţia.

30 mar.	Patto (Pacificus)	c. 788. Probabil născut în Irlanda, a plecat în Saxonia, unde a devenit stareţ al unei mănăstiri şi în cele din urmă Episcop de Verden (Germania).

31 mar.	Aldo	sf. sec. VIII d. Hr. Conte de Ostrevant, a devenit călugăr la mănăstirea Hasnon (Belgia), care fusese întemeiată de fratele său, Ioan. Aldo a fost ales drept cel de-al doilea stareţ.