Profesori universitari din Viena, în pelerinaj la Sfântul Munte

 Un grup de şapte profesori de la University College of Teacher Education of Christian Churches in Austria, însoțiți de părintele prof. dr. Nicolae Dura, Vicar pentru Austria, au avut bucuria de a participa la un pelerinaj la Sfântul Munte Athos, ajungând până pe vârful lui (2.033 m), unde este aşezată o bisericuţă cu hramul „Schimbării la faţă a Mântuitorului Hristos“ şi o cruce de tradiţie rusă aşezată acolo ȋn anul 1897. Grupul de profesori au avut comunicări cu monahi ȋmbunătăţiţi, au paricipat la sfintele slujbe şi au admirat frumuseţile unice ale unui pământ atârnat ȋntre cer şi mare.

SFÂNTUL MUNTE ATHOS – LOC DEOSEBIT DE TRĂIRE ŞI SIMŢIRE CREŞTINEASCĂ

Munţii au fost denumiţi ca „degete ale pământului care arata spre cer”. Făptura umană priveşte cu drag inălţimile şi doreşte să ajungă pe munţi. Ȋndemnul Psalmistului David corespunde unei realităţi umane profunde: „Ridicat-am ochii mei la munţi, de unde va veni ajutorul meu. Ajutorul meu de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul“ (Ps. 120,1-2), ori cum auzim ȋndemnul la slujba Utreniei: „La munţi suflete, să ne ridicăm; mergi acolo de unde vine ajutorul (antifon 2 gl. V).

Sfântul Munte Athos este pensinsula cu acelaşi nume din partea răsăriteană de nord a Greciei. Aici e aşa numita republică monahală. Aici candela rugăciunilor nu se stinge nicicând. Muntele Athos este o oază către redescoperirea sinelui pierdut în aglomeraţia şi confuzia lumii de azi.
Sfântul Munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni şi centrul prin excelenţă al monahismului ortodox. Numărul monahilor la sfârșitul secolului al X-lea era de 1.000, iar în anul 1020 ajunseseră la 3.000, după cum se spune în viața Sfântului Atanasie Atonitul. La numai 30 de ani după aceea, numărul călugărilor ajunsese la 6.000, iar numărul mănăstirilor la 180.
Astăzi vieţuiesc pe Sf. Munte Athos 2.000 de călugări. Călugării români, azi vreo 250, se nevoiesc în viaţa călugărească în schiturile atonite: Prodromu, Lacu, Sf. Ilie Colciu şi Sf. Ipatie, de asemenea, trăiesc în diferite chilii sau mănăstiri atonite. Aceşti călugări îşi împart ziua şi noaptea în trei părţi: 8 ore rugăciune, 8 ore muncă şi 8 ore odihnă.

Slavă şi alesă mulţumire Milostivului Dumnezeu pentru această experienţă şi trăire duhovnicească!

O prezentarea a acestui pelerinaj va fi făcută cu imagini, cântare şi cuvinte în ziua de duminică, 29 octombrie la ora 12,00 ȋn sala parohială a bisericii „La Sfânta Înviere” din Viena, Simmeringer Hauptstr. 191.

A consemnat Pr. Prof. Dr. Nicolae Dura

Sursa: pagina Facebook a Bisericii Ortodoxe Române din Viena